încolona

încolona
ÎNCOLONÁ, încolonez, vb. I. refl. (Despre un grup de oameni, de vehicule) A se aşeza în coloană, a forma o coloană (de marş); (despre o persoană, un vehicul) a se încadra, într-o coloană. ♦ tranz. A aşeza, a dispune în coloană. – În + coloană.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

încoloná vb., ind. prez. 1 sg. încolonéz, 3 sg. şi pl. încoloneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCOLON//Á încolonaéz tranz. A face să se încoloneze. /în + coloană
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNCOLON//Á mă încolonaéz intranz. 1) A se aranja în coloană. Demonstranţii s-au încolonaat. 2) A se integra într-o coloană. /în + coloană
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÎNCOLONÁ vb. I. refl. (Despre un grup de oameni) A se aşeza în coloană; (despre un individ) a-şi lua locul în coloană. [< it. incolonnare].
Trimis de LauraGellner, 25.09.2006. Sursa: DN

ÎNCOLONÁ vb. refl. (despre un grup de oameni) a se aşeza în coloană; (despre un individ) a-şi lua locul în coloană. (< it. incolonnare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • încolonare — ÎNCOLONÁRE s.f. Acţiunea de a (se) încolona. ♦ (art.; cu valoare de interjecţie) Exclamaţie care îndeamnă, ordonă încolonarea unui grup de oameni. – v. încolona. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  încolonáre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • coloană — COLOÁNĂ, coloane, s.f. 1. Stâlp cilindric de marmură, piatră, lemn etc., destinat să susţină o parte dintr un edificiu sau să l înfrumuseţeze. ♦ (anat.) Coloană vertebrală = totalitatea vertebrelor reunite cap la cap, formând axul de susţinere a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”