încenuşa

încenuşa
ÎNCENUŞÁ, încenuşez, vb. I. refl. (Rar) 1. A se preface în cenuşă. 2. A deveni cenuşiu. ♦ (Despre lumina zilei) A se mohorî, a-şi pierde strălucirea. [var.: încenuşí vb. IV] – Din în- + cenuşă.
Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: DLRM

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • cenuşe — cenúşe s.f. – 1. Reziduu rămas după arderea unui corp. – 2. Pulbere, praf, nimic. – Mr. ţinuşă, megl. ţănuşă, , istr. ţeruşe. lat. cinus, vulg. cinus (neutr., acuz. cinus), prin intermediul unui der. colectiv *cĭnusĭa (Densusianu, Hlr., 138;… …   Dicționar Român

  • încenuşare — ÎNCENUŞÁRE s.f. v. încenuşa. [DLRM] Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • încenuşi — ÎNCENUŞÍ vb. IV. v. încenuşa. Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”