- împăcălui
- împăcăluí, împăcăluiésc, vb. IV (reg., înv.) a (se) împăca, a se împăcelui.Trimis de blaurb, 06.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
împăcelui — împăceluí, împăceluiésc, vb. IV (reg., înv.) a împăca, a pacifica; (refl.) a se împăca, a se împăcălui. Trimis de blaurb, 13.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
împăcăluire — ÎMPĂCĂLUÍRE s. f. v. împăcălui. [DAR] Trimis de gall, 29.01.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
împăcăluit — ÎMPĂCĂLUÍT adj. v. împăcălui. [DAR] Trimis de gall, 29.01.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român