împietruire

ÎMPIETRUÍRE, împietruiri, s.f. Aşezare a unor straturi de pietre sau de pietriş pe partea carosabilă a unui drum; pietruire. – În + pietruire.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



împietruíre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. împietruírii; pl. împietruíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÎMPIETRUÍR//E împietruirei f. Aşternere a unui strat de pietriş pe un drum. /v. a (se) împietri

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX