- îmbucurător
- ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare, adj. Care bucură, care face bucurie. – Îmbucura + suf. -ător.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Îmbucurător ≠ dezolant, înstristător, mâhnitor, supărătorTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimeîmbucurătór adj. m., pl. îmbucurătóri; f. sg. şi pl. îmbucurătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÎMBUCURĂT//ÓR îmbucurătoroáre (îmbucurătoróri, îmbucurătoroáre) Care bucură; care aduce bucurii. O noutate îmbucurătoroare. /a îmbucura + suf. îmbucurătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.