- îmbiba
- ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. tranz. şi refl. A (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, de un gaz etc. ♦ tranz. fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎMBIBÁ vb. v. impregna.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeîmbibá vb., ind. prez. 1 sg. îmbíb, 3 sg. şi pl. îmbíbăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎMBIBÁ îmbíb tranz. 1) A face să se îmbibe; a impregna. 2) (despre materiale poroase) A trage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a suge; a absorbi. 3) fig. (persoane) A face să fie pătruns de prea multe (idei, teorii etc.). /<fr. imbiber, lat. imbibereTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ÎMBIBÁ pers. 3 se îmbíbă intranz. (despre materiale poroase, spaţii etc.) A se umple în toată mărimea sa (cu un lichid, un gaz etc.); a se impregna. /<fr. imbiber, lat. imbibereTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. A (se) pătrunde, a (se) umple cu un lichid. ♦ tr. (fig.; rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. [P.i. îmbíb şi -bez. / < fr. îmbiber, cf. lat. imbibere].Trimis de LauraGellner, 25.09.2006. Sursa: DNÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. a (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, gaz etc. II. tr. (fig.) a face să fie pătruns de o idee, de o teorie. (< fr. /s'/imbiber, lat. imbibere)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.