zăngăneală

zăngăneală
ZĂNGĂNEÁLĂ, zăngăneli, s.f. Sunet metalic; zăngănit. – Zăngăni + suf. eală.
Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ZĂNGĂNEÁLĂ s. 1. v. zăngănit. 2. v. zornăit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zangăneálă s. f., g.-d. art. zăngănélii; pl. zăngănéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • zornet — ZÓRNET, zornete, s.n. Zornăit. – Zornăi + suf. et. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZÓRNET s. v. zăngăneală, zăngănire, zăn gănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zurui tură. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • zornăială — ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s.f. Zornăit, zornăitură, zornet. – Zornăi + suf. eală. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZORNĂIÁLĂ s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură. (zornăială de lanţuri.)… …   Dicționar Român

  • zornăit — ZORNĂÍT, zornăituri, s.n. Faptul de a zornăi; zgomotul caracteristic pe care îl fac unele obiecte când se lovesc sau se ciocnesc între ele; zornăială, zornăitură, zornet. – v. zornăi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZORNĂÍT s.… …   Dicționar Român

  • zornăitură — ZORNĂITÚRĂ, zornăituri, s.f. Zornăit. [pr.: nă i ] – Zornăi + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZORNĂITÚRĂ s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăială, zornăit, zuruială, zuruit, zuruitură. (zornăitură de lanţuri.)… …   Dicționar Român

  • zurai — ZURÁI s. v. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • zăngănit — ZĂNGĂNÍT, zăngănituri, s.n. Zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire; zăngănire, zăngăt. [var.: zingănít, zângănít s.n.] – v. zăngăni. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂNGĂNÍT s. 1. zăngăneală,… …   Dicționar Român

  • zăngăt — ZẮNGĂT, zắngăte, s.n. Zăngănit. [var.: zângăt, zânghet, zíngăt, zínghet s.n.] – Zâng + suf. ăt. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂNGĂT s. v. zăngăneală, zăngănire, zăn gănit, zăngănitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”