- zână
- ZẤNĂ, zâne, s.f. 1. Personaj feminin, fantastic, din basme, închipuit ca o femeie frumoasă şi de obicei foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi; fee. 2. (Rar) Zeiţă. – Probabil lat. Diana.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CARUL-ZÂNELOR s. v. arnică, podbal-de-munte.Trimis de siveco, 30.10.2008. Sursa: SinonimeFLORILE-ZÂNELOR s. pl. v. răchitan.Trimis de siveco, 19.11.2007. Sursa: SinonimePĂRUL-ZÂNELOR s. v. colilie.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeSTEAGUL-ZÂNELOR s. v. cuscută, torţel.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeZÂNĂ s. (mitol. pop.) (livr.) fee, (pop.) crăiasă, (Maram.) săiastră. (zână din poveşti.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeZÂNĂ s. v. zeiţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesíta-zânelor s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficzână s. f., g.-d. art. zânei; pl. zâneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficZÂN//Ă zânăe f. 1) (în basme) Fiinţă imaginară închipuită ca o femeie foarte frumoasă, înzestrată cu puteri supranaturale şi cu influenţă asupra destinelor oamenilor; fee. 2) fig. Femeie foarte frumoasă. [G.-D. zânei] /< lat. DianaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.