zvãpãiát — adj. m., pl. zvãpãiáţi; f. sg. zvãpãiátã, pl. zvãpãiáte … Romanian orthography
zvăpăia — ZVĂPĂIÁ, zvắpăi, vb. IV. refl. (Rar) A deveni zvăpăiat, zburdalnic; a se agita, a se zvârcoli. – Din zvăpăiat (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZVĂPĂIÁ, zvắpăi, vb. IV. refl. ♢ (fig.) A se înflăcăra, a se… … Dicționar Român
zbanghiu — ZBANGHÍU, ÍE, zbanghii, adj. 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Saşiu. 2. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat; aiurit. [var.: spanchíu, íe, şpanchíu, íe adj.] – cf. ţig. b a n g o răsucit, strâmbat … Dicționar Român
fluşturatic — FLUŞTURÁTIC, Ă, fluşturatici, ce, adj., s.m. şi f. (Om) nestatornic, nebunatic, zvăpăiat; uşuratic, fluturatic. [var.: fluşturátec, ă adj] – Fluştura + suf. atic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLUŞTURÁTIC adj. 1. v … Dicționar Român
neastâmpărat — NEASTÂMPĂRÁT, Ă, neastâmpăraţi, te, adj. 1. Care nu se astâmpără sau care nu poate fi astâmpărat; spec. (despre oameni, firea, temperamentul lor) care se agită continuu; agitat, neliniştit. 2. (Despre copii) (Excesiv de) vioi, zglobiu, zburdalnic … Dicționar Român
nebunatic — NEBUNÁTIC, Ă, nebunatici, ce, adj. Vioi, zglobiu, zburdalnic; zvăpăiat. ♦ Care trădează, exprimă vioiciune, neastâmpăr, zburdălnicie. – Nebun + suf. atic. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEBUNÁTIC adj., s. 1. adj. v. zburdalnic. 2.… … Dicționar Român
sturlubatic — STURLUBÁTIC, Ă, sturlubatici, ce, adj. (pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [var.: (reg.) sturluibátec, ă, sturlubátec, ă, sturluibátic, ă adj.] – Sturluibat + suf. ic. Trimis de gvd, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 STURLUBÁTIC adj … Dicționar Român
sturluibat — STURLUIBÁT, Ă, sturluibaţi, te, adj. (reg.; adesea substantivat) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [var.: struluibát, ă adj.] – v. sturluiba. Trimis de gvd, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 STURLUIBÁT adj. v. drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic,… … Dicționar Român
zburdalnic — ZBURDÁLNIC, Ă, zburdalnici, ce, adj. (Despre animale) Care zburdă; (despre oameni) zglobiu, neastâmpărat, vioi, nebunatic; p. ext. uşuratic. ♦ fig. (Despre stări sufleteşti sau manifestări ale omului) Plin de avânt, de voioşie, de vioiciune;… … Dicționar Român
zvânturat — ZVÂNTURÁT, Ă, zvânturaţi, te, adj. Uşuratic, fluşturatic, nesocotit, aiurit; p. ext. zburdalnic; zvăpăiat, zvânturatic. ♦ (Substantivat; înv.) Aventurier; pribeag. – v. zvântura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZVÂNTURÁT adj. 1. v … Dicționar Român
