- zvonire
- ZVONÍRE, zvoniri, s.f. Faptul de a (se) zvoni. – v. zvoni.Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98zvoníre s. f., g.-d. art. zvonírii; pl. zvoníriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
slomneală — slomneálă, slomnéli, s.f. (reg.) 1. îngăimare. 2. încercare de a descifra sau de a deprinde o melodie, un cuvânt. 3. zvonire. 4. bănuială; dibuire. Trimis de blaurb, 14.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român