bordură

bordură
BORDÚRĂ, borduri, s.f. Fâşie, panglică sau cusătură la marginea unui obiect textil. 2. Zonă care înconjură marginea unui obiect, cu o structură diferită de a acestuia; spec. zonă de la marginea dinspre partea carosabilă a trotuarului. Bordura de flori a unei peluze. – Din fr. bordure.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

BORDÚRĂ s. 1. margine. (bordurăa trotuarului.) 2. v. chenar. 3. v. chenar.
Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Sinonime

bordúră s. f., g.-d. art. bordúrii; pl. bordúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BORDÚR//Ă bordurăi f. 1) Margine (a unui obiect), făcută din alt material pentru protejare sau pentru înfrumuseţare. 2) Bandă îngustă din blocuri de piatră, care mărgineşte trotuarele. [G.-D. bordurii] /<fr. bordure
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

BORDÚRĂ s.f. 1. Fâşie aplicată (ca podoabă) pe marginea unui lucru; chenar. ♦ Margine a unui obiect făcută dintr-un material mai rezistent; întăritură. 2. Margine a trotuarului către partea carosabilă a unei străzi. [< fr. bordure].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

BORDÚRĂ s. f. 1. fâşie aplicată pe marginea unui lucru; chenar. ♢ margine răsfrântă a unui obiect dintr-un material mai rezistent; întăritură. 2. margine a trotuarului. (< fr. bordure)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bordura — BORDURÁ, bordurez, vb. I. tranz. A face operaţia de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere şi întindere. – Din bordură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bordurá vb., ind. prez. 1 sg. borduréz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • bordura — bordúra ž DEFINICIJA posebnom vrpcom opšiven rub tkanine, ukrasna traka kao porub pokrivača, stolnjaka, tapiserije i sl., na odjeći izvezena ili utkana šara na rubu ETIMOLOGIJA fr. bordure, tal. bordura …   Hrvatski jezični portal

  • bordúra — ž posebnom vrpcom opšiven rub tkanine; ukrasna traka kao porub pokrivača, stolnjaka, tapiserije i sl.; na odjeći izvezena ili utkana šara na rubu; obrub slike, mozaika, vitraila, ogledala kao ukrasni okvir itd. ✧ {{001f}}fr …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • bordura — s.f. [dal fr. bordure ]. 1. (abbigl.) [rifinitura di un abito, di una stoffa e sim.] ▶◀ [➨ bordatura (1)]. 2. [parte che delimita un aiuola] ▶◀ bordo, cortorno. ‖ perimetro. 3. (gastron.) [orlo decorativo di una pietanza] …   Enciclopedia Italiana

  • bordura — (Del fr. bordure, orilla). f. Heráld. Pieza honorable que rodea el ámbito del escudo por lo interior de él, tomando, según unos, la décima parte de su latitud, y según otros, la sexta …   Diccionario de la lengua española

  • bordura — bor·dù·ra s.f. CO 1. orlo di una tovaglia, di un lenzuolo, di una pezza di stoffa, ecc.: bordura di pizzo, di velluto Sinonimi: bordatura, bordo. 2. margine ornamentale di un aiuola; bordura viva, fatta di fiori o piante basse; bordura morta, di… …   Dizionario italiano

  • bordura — (Del fr. bordure, ribete.) ► sustantivo femenino 1 HERÁLDICA Dibujo o pieza que rodea al escudo. 2 Seto bajo de plantas de adorno que bordea al conjunto de plantas que decoran un jardín. * * * bordura (del fr. «bordure», orilla) 1 f. *Seto bajo… …   Enciclopedia Universal

  • bordúra — e ž (ȗ) obrobni okrasni trak ali pas na predmetih, obroba: blazina z belimi čipkastimi bordurami; vezena bordura; krilo s široko borduro spodaj / pročelje ima ozko borduro iz opeke …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • Bordura componada — Saltar a navegación, búsqueda Bordura componada con las armas de Castilla y León Heráldica. Dícese de la bordura formada por compones. En España se usaban los compones cuadrados y se ponen h …   Wikipedia Español

  • bordura — bor|du|ra Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”