- znemene
- ZNÉMENE s.n. (var.) Znamăn. (cf. znamăn)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
snamă — SNÁMĂ, snáme, s.f. Pocitanie; monstru. (din sb. znamenje = semn, semnal; dublet al lui znamenie, znamăn şi znamen) Trimis de tavi, 30.05.2004. Sursa: DER snámă ( me), s.f. – Monstru, lepădătură, stîrpitură. – var. znamă. sb. znamenje semn,… … Dicționar Român