zincui

ZINCUÍ, zincuiesc, vb. IV. tranz. A acoperi un obiect de oţel, de fontă sau nemetalic cu un strat subţire de zinc pentru a-l feri de coroziune sau pentru a-i da un aspect decorativ; a zinca. – Zinc + suf. -ui.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ZINCUÍ vb. (tehn.) a galvaniza, a zinca. (A zincui un obiect metalic.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



zincuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zincuiésc, imperf. 3 sg. zincuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zincuiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ZINCU//Í zincuiiésc tranz. tehn. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subţire de zinc (în scop protector sau decorativ) /zinc + suf. zincuiui

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX