bontire

BONTÍRE, bontiri, s.f. Acţiunea de a bonti şi rezultatul ei. – v. bonti.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



bontíre s. f., g.-d. art. bontírii; pl. bontíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic