- zece
- ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă şi unsprezece şi care se indică prin cifra 10 sau X. ♢ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arată o cantitate mare nedeterminată) Zeci de oameni. ♢ expr. A avea zece vieţi, se spune când cineva scapă cu viaţă din situaţii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ♢ (Substantivat) Scrie un zece pe tablă. ♢ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ♢ (Intră în componenţa num. adverbial) De zece ori. ♢ (Precedat de "câte", intră în componenţa num. distributiv) Plecau câte zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci şi nouă) Patruzeci şi trei. – lat. decem.Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZÉCE s. (reg.) zecer. (A luat un zece la română.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimezéce num., pl. zeciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficZÉC//E1 zecei num. card. 1) Nouă plus unu. 2) (cu valoare de num. ord.) Al zecelea; a zecea. /<lat. decemTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXZÉC//E2 zecei m. 1) Număr constând din zece unităţi. 2) Cifra 10 sau X. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. decemTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.