zare

ZÁRE, zări, s.f. 1. Partea cerului sau a pământului pe care o mărgineşte linia orizontului; orizont. ♢ loc. adv. În zare sau (rar) În zări = la orizont; p. ext. departe. Din zări = din depărtări. ♦ (La pl.) Văzduh. 2. Lumină care se împrăştie în jurul unei surse luminoase; rază. ♦ expr. A se uita (sau a privi) în zare la ceva = a privi un obiect (transparent) aşezându-l în dreptul unei surse de lumină pentru a-l vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mică de...** Zori de ziuă, zorii zilei, 3. Culme, creastă, coamă, vârf. – Din sl. zarja.

Trimis de spall, 03.03.2009. Sursa: DEX '98



ZÁRE s. 1. v. orizont. 2. (la pl.) aer, v. văzduh.

Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Sinonime



ZÁRE s. v. apariţie, arătare, duh, fantasmă, fantomă, licăr, licărire, licărit, lucire, lumină, nălucă, nălucire, năzărire, scăpărare, scăpărat, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, spectru, spirit, stafie, strălucire, străfulgerare, strigoi, umbră, vedenie, viziune.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



záre s. f., g.-d. art. zării; pl. zări

Trimis de siveco, 28.05.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



ZÁRE zări f. 1) Porţiune a cerului sau a globului terestru mărginită de linia orizontului; zarişte. ♢ În zări în depărtări. 2) Lumină din jurul unei surse luminoase. ♢ A se uita în zare (la un obiect) a examina un obiect transparent, aşezându-l în dreptul unei surse de lumină. 3) Lumină care apare la orizont înainte de răsăritul Soarelui; zori. [G.-D. zării] /<sl. zarja

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX