walkirie

WALKÍRIE, walkírii, s.f. (În mitologia scandinavă) Zeiţă care hotăra soarta războaielor şi a celor care trebuia să moară în ele. – Din fr. Walkyrie.

Trimis de cata, 27.02.2002. Sursa: DEX '98



walkírie s. f. (sil. -ri-e), art. walkíria (sil. -ri-a), g.-d. art. walkíriei; pl. walkírii, art. walkíriile (sil. -ri-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



WALKÍRI//E walkiriei f. (în mitologia scandinavă) Zeiţă care hotăra soarta bătăliilor şi moartea unora dintre combatanţi. [G.-D. walkiriei; Sil. -ri-e] /< germ. Walkyrie, fr. walkyrie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



WALKÍRIE s.f. (În mitologia scandinavă) Nume dat fiicelor lui Wotan, fecioare războinice şi foarte frumoase, care hotărau soarta bătăliilor, cauzând moartea unora sau a altora dintre combatanţi, potrivit voinţei zeilor. [gen. -iei / scris şi valkirie, var. valchíră s.f. / < germ. Walkyrie].

Trimis de LauraGellner, 29.08.2004. Sursa: DN



WALKÍRIE s. f. (mit. scand.) zeiţă războinică şi foarte frumoasă, care hotăra soarta bătăliilor, cauzând moartea unora sau a altora dintre combatanţi. (< germ. Walkyrie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN