vânătorie

vânătorie
VÂNĂTORÍE s.f. (Rar) Vânătoare; p. ext. îndeletnicirea de vânător. – Vânător + suf. -ie.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VÂNĂTORÍE s. v. vânat, vânătoare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vânătoríe s. f., art. vânătoría, g.-d. vânătoríi, art. vânătoríei; pl. vânătoríi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VâNĂTORÍ//E vânătoriei f. 1) v. VÂNĂTOARE. 2) Ocupaţia de vânător. /vânător + suf. vânătorieie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • vânătoare — VÂNĂTOÁRE, vânători, s.f. Acţiunea de a vâna şi rezultatul ei; vânat(1). ♦ fig. Urmărire (poliţienească) a unui om, pentru prinderea lui. – lat. venatoria. Trimis de bogdanrsb, 13.05.2003. Sursa: DEX 98  VÂNĂTOÁRE s. vânat, (rar) vânare, (înv.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”