- vrăbiuţă
- VRĂBIÚŢĂ, vrăbiuţe, s.f. Diminutiv al lui vrabie; vrăbioară (1). [pr.: -bi-u-] – Vrabie + suf. -uţă.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98VRĂBIÚŢĂ s. (ornit.) vrăbioară, (reg.) păsărică.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimevrăbiúţă s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. vrăbiúţei; pl. vrăbiúţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.