- viţel
- VIŢÉL, viţei, s.m. 1. Puiul (mascul al) vacii, până la circa un an. ♢ Viţelul de aur = simbol al bogăţiei, al opulenţei. ♦ Carne de viţel (1). ♦ Piele de viţel (1). 2. (reg.) Pui de cerb. 3. (reg.) Raniţă militară (acoperită cu piele de viţel). – lat. vitellus.Trimis de ana_zecheru, 13.04.2004. Sursa: DEX '98PICIORUL-VIŢÉLULUI s. v. rodul-pământului.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeVIŢEL-DE-MÁRE s. v. focă, morsă.Trimis de siveco, 29.10.2008. Sursa: Sinonimeviţél s. m., pl. viţéi, art. viţéiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVIŢÉ//L viţeli m. 1) Pui de vacă (de sex masculin) aproximativ până la un an. ♢ A privi (sau a rămâne, a sta) ca viţellul la poartă nouă a privi, a rămâne, a sta dezorientat în faţa unei situaţii neprevăzute. 2) fig. Persoană lipsită de caracter şi de inteligenţă; prostănac; bleg. /<lat. vitellusTrimis de siveco, 22.08.2007. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.