viscolitor

VISCOLITÓR, -OÁRE, viscolitori, -oare, adj. (Rar; despre vânt) Care viscoleşte, care spulberă (şi troieneşte) zăpada. – Viscoli + suf. -tor.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



viscolitór adj. m., pl. viscolitóri; f. sg. şi pl. viscolitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic