viraj

VIRÁJ, viraje, s.n. 1. Faptul de a vira, de a(-şi) schimba direcţia de mers; cotire. ♦ Porţiune curbă de şosea cu rază de curbură mică. 2. (chim.) Schimbare a culorii unei substanţe cu ajutorul unui reactiv; schimbare a culorii unui pozitiv fotografic. [pl. şi: virajuri. – var.: (rar) virágiu s.n.] – Din fr. virage.

Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX '98



VIRÁJ s. 1. v. cotire. 2. v. curbă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



viráj s. n., pl. viráje

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VIRÁJ viraje n. 1) Mişcare a unui vehicul care îşi schimbă (brusc) direcţia. 2) Loc unde se face o schimbare de direcţie; cotitură; cot. 3) chim. Schimbare a culorii unui indicator ca semn al sfârşitului unei reacţii. 4) Transformare chimică pe care o suferă imaginea fotografică. /<fr. viraje

Trimis de siveco, 24.04.2005. Sursa: NODEX



VIRÁJ s.n. 1. Faptul de a vira; cotire, ocolire. ♦ Porţiune de şosea în curbă, cu curbură foarte mică. ♦ Evoluţie a unui avion pe o traiectorie curbilinie orizontală. 2. (chim.) Schimbarea culorii unei substanţe; schimbarea culorii unui pozitiv fotografic. [pl. -je, -juri, var. viragiu s.n. / < fr. virage].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



VIRÁJ s. n. 1. faptul de a vira (1). 2. porţiune, curbă de şosea cu curbură foarte mică. 3. evoluţie a unui avion pe o traiectorie curbă în plan orizontal. 4. schimbare a culorii unei substanţe, a unui pozitiv fotografic. (< fr. virage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN