vinărit

vinărit: VINĂRÍT, vinărituri, s.n. (înv.) Vinărici. – Vin + suf. -ărit.

Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX '98

VINĂRÍT s. (ist.) vinărici. (vinăritul era o dare percepu-tă în vin.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

vinărít s. n., pl. vinăríturi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VINĂRÍT n. v. VINĂRICI. /vin + suf. vinăritărit

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

vinărít s.n. (înv.) 1. bir pe vin, pe podgorii, vinărici. 2. viticultură.

Trimis de blaurb, 27.03.2007. Sursa: DAR

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

vinărici — VINĂRÍCI, vinăriciuri, s.n. (În evul mediu, în Ţara Românească) Dijmă în vin, reprezentând a zecea parte din recoltă, care se plătea în trecut domniei; vinărit. – Vin + suf. ărici. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX 98 VINĂRÍCI s.… … Dicționar Român
vinariţă — VINÁRIŢĂ, vinariţe, s.f. Plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi (Asperula odorata). – Vin + suf. ariţă. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004.… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias