boiama

boiamá, s.f. (înv.) basma (pătrată), testemel, broboadă.

Trimis de blaurb, 24.03.2006. Sursa: DAR



boiamá (-ále), s.f. – (înv.) Şal, fular. tc. boyama (Şeineanu, II, 56).

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER