- vilă
- VÍLĂ, vile, s.f. 1. Denumire dată, în Imperiul Roman, unor reşedinţe rurale de pe domeniul agricol şi pastoral exploatat de marii proprietari de sclavi. 2. Locuinţă cu înfăţişare voit rustică, elegantă şi spaţioasă, situată într-o grădină. 3. (În evul mediu) Denumire care desemna diferite forme de aşezări (obştea ţărănească, satul liber, satul dependent de domeniul stăpânului feudal şi, uneori, centrul urban). – Din lat., fr., it. villa.Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX '98vílă s. f., g.-d. art. vílei; pl. víleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVÍL//Ă vilăe f. Casă cu grădină în jur, construită, mai ales, în afara oraşului sau într-o staţiune balneoclimatică. /<fr., lat. villaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVÍLĂ s.f. 1. Reşedinţă rurală în Imperiul roman sau în evul mediu. 2. Casă elegantă înconjurată de grădină. [< fr. villa, it., lat. villa].Trimis de LauraGellner, 10.11.2005. Sursa: DNVÍLĂ s. f. 1. reşedinţă rustică în Imperiul Roman sau în evul mediu. 2. casă elegantă înconjurată de grădină. (< fr., it., lat. villa)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.