- vibrant
- VIBRÁNT, -Ă vibranţi, -te, adj. 1. Care vibrează, vibrator; p. ext. care produce sunete. ♢ Consoană vibrantă (şi substantivat, f.) = consoană lichidă (3) care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri şi deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părţii superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii. 2. fig. Care exprimă, trădează sau produce o emoţie puternică; emoţionant, impresionant, patetic. – Din fr. vibrant.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98VIBRÁNT adj. 1. tremurător, trepidant, vibrator. (Corp elastic vibrant.) 2. v. înduioşător.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimevibránt adj. m. (sil. -brant), pl. vibránţi; f. sg. vibrántă, pl. vibránteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVIBRÁN//T vibranttă (vibrantţi, vibrantte) 1) Care vibrează; cu proprietatea de a vibra. 2) Care produce vibraţii; producător de vibraţii. ♢ Consoană vibranttă consoană lichidă formată prin vibrarea unor părţi ale aparatului articulator (a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii). 3) fig. Care exprimă o emoţie foarte puternică; cu proprietatea de a emoţiona puternic. [Sil. vi-brant] /<fr. vibrantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVIBRÁNT, -Ă adj. 1. Care vibrează, care produce sunete. ♢ (fon.) Consoană vibrantă (şi s.f.) = consoană produsă prin atingerea uşoară a vârfului limbii de alveolele incisivilor superiori, formând succesiv mai multe ocluziuni alveolare foarte slabe şi foarte scurte. 2. (fig.) Emoţionant, patetic, impresionant. [cf. fr. vibrant].Trimis de LauraGellner, 13.02.2006. Sursa: DNVIBRÁNT, -Ă adj. 1. care vibrează, care produce sunete. o consoană vibrantă (şi s. f.) = consoană care se pronunţă prin vibrarea repetată a vârfului limbii la atingerea uşoară a alveolelor incisivilor superiori. 2. (fig.) care face să vibreze; emoţionant, patetic. (< fr. vibrant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.