vibrant

vibrant
VIBRÁNT, -Ă vibranţi, -te, adj. 1. Care vibrează, vibrator; p. ext. care produce sunete. ♢ Consoană vibrantă (şi substantivat, f.) = consoană lichidă (3) care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri şi deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părţii superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii. 2. fig. Care exprimă, trădează sau produce o emoţie puternică; emoţionant, impresionant, patetic. – Din fr. vibrant.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VIBRÁNT adj. 1. tremurător, trepidant, vibrator. (Corp elastic vibrant.) 2. v. înduioşător.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vibránt adj. m. (sil. -brant), pl. vibránţi; f. sg. vibrántă, pl. vibránte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VIBRÁN//T vibranttă (vibrantţi, vibrantte) 1) Care vibrează; cu proprietatea de a vibra. 2) Care produce vibraţii; producător de vibraţii. ♢ Consoană vibranttă consoană lichidă formată prin vibrarea unor părţi ale aparatului articulator (a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii). 3) fig. Care exprimă o emoţie foarte puternică; cu proprietatea de a emoţiona puternic. [Sil. vi-brant] /<fr. vibrant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

VIBRÁNT, -Ă adj. 1. Care vibrează, care produce sunete. ♢ (fon.) Consoană vibrantă (şi s.f.) = consoană produsă prin atingerea uşoară a vârfului limbii de alveolele incisivilor superiori, formând succesiv mai multe ocluziuni alveolare foarte slabe şi foarte scurte. 2. (fig.) Emoţionant, patetic, impresionant. [cf. fr. vibrant].
Trimis de LauraGellner, 13.02.2006. Sursa: DN

VIBRÁNT, -Ă adj. 1. care vibrează, care produce sunete. o consoană vibrantă (şi s. f.) = consoană care se pronunţă prin vibrarea repetată a vârfului limbii la atingerea uşoară a alveolelor incisivilor superiori. 2. (fig.) care face să vibreze; emoţionant, patetic. (< fr. vibrant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • vibrant — vibrant, ante [ vibrɑ̃, ɑ̃t ] adj. • 1747; de vibrer 1 ♦ Qui vibre (1o), est en vibration. Les cordes, lames, membranes vibrantes sont étudiées en acoustique. Phonét. Consonne vibrante, et n. f. une vibrante : consonne produite par la vibration… …   Encyclopédie Universelle

  • vibrant — UK US /ˈvaɪbrənt/ adjective ► full of energy and excitement: a vibrant democracy/economy/market »Ireland went from a vibrant economy to virtual collapse in the space of a decade. »Any credible financial centre has to have a big futures market, so …   Financial and business terms

  • Vibrant — Vi brant, a. [L. vibrans, p. pr.: cf. F. vibrant. See {Vibrate}.] Vibrating; tremulous; resonant; as, vibrant drums. Longfellow. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • vibrant — [vī′brənt] adj. [L vibrans, prp. of vibrare, to VIBRATE] 1. quivering or vibrating, esp. in such a way as to produce sound 2. produced by vibration; resonant: said of sound 3. throbbing with life and activity; lively [vibrant streets] 4. vigorous …   English World dictionary

  • vibrant — vìbrant (vibrȁnt) m <G mn nātā> DEFINICIJA fon. suglasnik koji nastaje treperenjem (vibriranjem) pokretnog govornog organa (apeksa, uvule i sl.); titravi suglasnik, treptajnik, titrajnik ETIMOLOGIJA vidi vibrirati …   Hrvatski jezični portal

  • vibrant — [adj1] alive, colorful active, animated, dynamic, electrifying, energetic, lively, peppy, responsive, sensitive, sound, sparkling, spirited, vigorous, virile, vital, vivacious, vivid, zesty*, zippy*; concepts 401,618 Ant. colorless, dull, pale… …   New thesaurus

  • vibrant — index strong Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • vibrant — vibrant, ante (vi bran, bran t ) adj. 1°   Qui vibre, qui est mis en vibration. •   Le problème des cordes vibrantes et tous ceux qui appartiennent à la théorie du son ou aux lois des oscillations de l air, ont été soumis à l analyse par les… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • vìbrant — (vibrȁnt) m 〈G mn nātā〉 fon. suglasnik koji nastaje treperenjem (vibriranjem) pokretnog govornog organa (apeksa, uvule i sl.); titravi suglasnik, treptajnik, titrajnik …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • vibrant — (adj.) 1550s, agitated, from L. vibrantem (nom. vibrans) swaying, prp. of vibrare move to and fro (see VIBRATE (Cf. vibrate)). Meaning vigorous, full of life is first recorded 1860. Related: Vibrantly …   Etymology dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”