vibra

VIBRÁ, vibrez, vb. I. intranz. 1. (Despre corpuri sau medii) A se mişca oscilatoriu şi periodic în jurul poziţiei sale de echilibru; a avea vibraţii; a tremura, a trepida; p. ext. a produce sunete. ♦ (Despre sunete) A răsuna. ♦ (Despre voce) A avea o sonoritate tremurătoare, a exprima o emoţie puternică prin tremuratul sunetelor pe care le articulează. 2. fig. A pâlpâi. 3. fig. (Despre oameni) A fi emoţionat puternic, a fremăta, a palpita (sub impresia unei emoţii). – Din fr. vibrer, lat. vibrare.

Trimis de RACAI, 03.06.2008. Sursa: DEX '98



VIBRÁ vb. 1. (fiz.) a oscila. (Un mediu elastic care vibra.) 2. a zbârnâi. (vibra coarda unui instrument muzical.) 3. a tremura, a trepida. (Un corp elastic care vibra.) 4. v. pâlpâi. 5. v. tremura. 6. v. fremăta. 7. v. tresălta. *8. (fig.) v. răsuna.

Trimis de siveco, 03.06.2008. Sursa: Sinonime



vibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. vibréz, 3 sg. şi pl. vibreáză

Trimis de siveco, 03.06.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



A VIBR//Á vibraéz intranz. 1) (despre corpuri sau medii) A produce vibraţii; a fi în vibraţie. 2) (despre sunete) A se auzi sunând tare şi prelung; a răsuna. 3) (despre voce) A avea o sonoritate tremurătoare şi slabă (din cauza unei emoţii); a tremura. 4) (despre persoane) A fi cuprins de o emoţie puternică; a palpita; a fremăta. [Sil. vi-bra] /<fr. vibrer

Trimis de siveco, 03.06.2008. Sursa: NODEX



VIBRÁ vb. I. intr. 1. A executa vibraţii, a intra în vibraţie. 2. (fig.) A se entuziasma; a fi emoţionat de ceva. [< fr. vibrer, it., lat. vibrare].

Trimis de LauraGellner, 03.06.2008. Sursa: DN



VIBRÁ vb. intr. 1. a avea vibraţii, a trepida; (p. ext.) a produce sunete. ♢ (despre sunete) a răsuna ca un ecou. 2. a tremura cu licăriri. 3. (fig.) a fremăta; a trăi intens. (< fr. vibrer, lat. vibrare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN