- bogat
- BOGÁT, -Ă, bogaţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are mulţi bani; (om) avut. 2. adj. Care se află, care conţine ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Bogat ≠ nevoiaş, sărac, sărmanTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeBOGÁT adj. 1. abundent, bun, îmbelşugat, îndestulat, mare, mănos, (înv. şi reg.) belşugos, spornic, (înv.) săţios. (Recoltă bogat.) 2. v. fertil. 3. prosper. (Regiune bogat.) 4. avut, înstărit, situat (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Ţăran bogat.) 5. căpătuit, chivernisit, îmbogăţit, înavuţit, înstărit, pricopsit, (pop. şi depr.) ajuns. (Om bogat.) 6. v. îmbelşugat. 7. abundent, copios, îmbelşugat, îndestulat, (fig.) princiar. (O masă bogat.) 8. v. fastuos. 9. luxos, preţios, scump. (Haine bogat.) 10. v. învolt. 11. des, îmbelşugat, învolt. (Cu păr bogat.) 12. v. amplu. 13. întins, mare, vast. (Are o experienţă bogat.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeBOGÁT adj. v. mult, numeros.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebogát adj. m., s. m., pl. bogáţi; f. sg. bogátă, pl. bogáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBOGÁ//T bogattă (bogatţi, bogatte) 1) şi substantival (mai ales despre persoane) Care posedă mijloace materiale multe şi mari; cu avere mare; avut. Ţară bogattă. 2) Care are aparenţă de lucru scump; de mare valoare; somptuos; fastuos; luxos. Un covor bogat. 3) (despre bunuri) Care este în cantitate mare; abundent; îmbelşugat. Un aliment bogat în vitamine. 4) Care conţine elemente importante din abundenţă. O limbă bogattă. Pământ bogat. 5) (despre flori) Care are petale multe şi dese; bătut. /<sl. bogatuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbogát (bogátă), adj. – 1. Avut, înstărit, cu dare de mînă. – 2. (Urmat de în sau de) Care are din belşug, plin. – 3. Luxos, foarte valoros. – 4. (înv.) Numeros, în cantitate mare. – var. (Mold., Trans.) bugăt, adv. (destul, suficient). Mr. îmbugat, megl. bogat. sl. bogatŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac); cf. bg. bogat, alb. bugat. De remarcat că în nici o limbă romanică nu s-a păstrat cuvîntul lat. care exprimă eceastă noţiune. Der. bogătan sau (Trans.) bocotan, s.m. (bogătaş); bogătaş, s.m. (persoană cu multă avere); bogătate, s.f. (Trans., bogăţie); bogăţie, s.f. (cantitate abundentă de bunuri materiale); îmbogăţi, vb. (a deveni bogat); îmbogăţitor, adj. (care îmbogăţeşte, folositor).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.