vezicator

VEZICATÓR, -OÁRE, vezicatori, -oare, adj. Vezicant. – Din fr. vésicatoire.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



VEZICATÓR adj. vezicant. (Substanţă vezicatoroare.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



vezicatór adj. m., pl. vezicatóri; f. sg. şi pl. vezicatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



vezicatór s. n., pl. vezicatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VEZICATÓR¹ vezicatoroáre (vezicatoróri, vezicatoroáre) v. VEZICANT. /<fr. vésicatoire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



VEZICATÓR² vezicatori m. Medicament care provoacă apariţia unor vezicule pe piele. /<fr. vésicatoire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



VEZICATÓR s.n. Medicament extern care provoacă vezicule pe piele. [< fr. vésicatoire].

Trimis de LauraGellner, 29.08.2004. Sursa: DN



VEZICATÓR, -OÁRE adj. (despre substanţe, medicamente) care determină apariţia de vezicule (2) pe piele, provocând o congestie locală; vezicant. (< fr. vésicatoire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN