- veteran
- VETERÁN, -Ă, veterani, -e, subst. 1. s.m. Ostaş roman liberat după terminarea serviciului militar şi care obţinea la liberarare o serie de privilegii. 2. s.m. Bărbat (în vârstă) care a participat la unul sau mai multe războaie. 3. s.m. şi f. Persoană (în vârstă) care a activat şi s-a remarcat vreme îndelungată într-o acţiune (de mare răspundere), într-o instituţie etc. – Din fr. vétéran, lat. veteranus.Trimis de iacobpompilia, 24.02.2004. Sursa: DEX '98Veteran ≠ noviceTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimeveterán s. m., pl. veterániTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVETERÁN veterani m. 1) (în Roma antică) Ostaş demobilizat, care, la eliberare, obţinea anumite privilegii. 2) Ostaş bătrân, care a făcut timp îndelungat milităria, participând la lupte; vechi combatant. 3) Persoană în vârstă, care a desfăşurat o lungă activitate de muncă într-o instituţie sau într-un domeniu. /<lat. veteranus, fr. vétéranTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVETERÁN s.m. 1. (Ant.) Soldat roman liberat din armată, după un anumit număr de campanii, împroprietărit şi declarat cetăţean roman (în cazul când nu era mai dinainte). 2. Soldat aflat de multă vreme în armată, care a luat parte la mai multe campanii. 3. (fig.; şi f.) Persoană care a îmbătrânit într-o funcţie sau într-o instituţie. [< fr. vétéran, lat. veteranus < vetus – bătrân].Trimis de LauraGellner, 13.02.2006. Sursa: DNVETERÁN s. m. 1. ostaş roman liberat din armată, împroprietărit şi declarat cetăţean roman (în cazul când nu era mai dinainte). 2. soldat aflat de multă vreme în armată, care a luat parte la mai multe campanii. 3. (fig.) cel care a îmbătrânit într-o funcţie, într-o instituţie. (< fr. vétéran, lat. veteranus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.