velar

velar
VELÁR1, -Ă, velare, adj.n. şi f., s.f. (Sunet) care se articulează în partea posterioară a cavităţii bucale, prin atingerea sau prin apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului. – Din fr. vélaire.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VELÁR2, velari, s.m. Muncitor sau marinar specializat în confecţionarea şi repararea velelor. ♦ Marinar care execută manevra navelor sau a ambarcaţiilor cu vele. – cf. it. v e l a i o, fr. v o i l i e r.
Trimis de cornel, 02.03.2004. Sursa: DEX '98

VELÁR adj. (fon.) gutural. (Consoană velar.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

velár adj. m., pl. velári; f. sg. veláră, pl. veláre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VELÁR velară (velari, velare) şi substantival lingv. Care se articulează în regiunea vălului palatal; gutural. Consoană velară. /<fr. vélaire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

VELÁR, -Ă adj. Consoană velară (şi s.f.) = care se produce prin apropierea bazei limbii de vălul palatului; gutural. [< fr. vélaire].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

VELÁR s.m. Muncitor sau marinar specializat în confecţionarea şi repararea velelor şi a tenzilor (tendă) navei. ♦ Marinar care execută manevra navelor sau a ambarcaţiilor cu vele. [cf. it. velaio, fr. voilier].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

VELÁR1 s. m. 1. muncitor, marinar specializat în confecţionarea şi repararea velelor şi a tendelor navei. 2. marinar care execută manevra navelor sau a ambarcaţiilor cu vele. (< it. velaio, fr. voiler)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

VELÁR2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se pronunţă prin apropierea bazei limbii de vălul palatului; gutural (2). (< velă + -ar, după fr. véliaire)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • vélar — vélar …   Dictionnaire des rimes

  • Velar — Vélar Erysimum …   Wikipédia en Français

  • vélar — [ velar ] n. m. • 1545; lat. médiév. velarum, lat. vela; mot gaul. ♦ Sisymbre officinal (plante). ● vélar nom masculin (latin vela, cresson d hiver) Nom usuel commun au sisymbre officinal et à l erysimum. ⇒VÉLAR, subst. masc. BOT. Plante… …   Encyclopédie Universelle

  • velar — 1. Con el sentido de ‘hacer guardia de noche, al cuidado de [algo o alguien, a menudo un enfermo o un difunto]’ y ‘observar atentamente o vigilar’, es transitivo: «Ella y Orestes lo vieron muerto, no lo velaron siquiera, lo enterraron a solas»… …   Diccionario panhispánico de dudas

  • Velar — Ve lar, a. [See {Velum}.] [1913 Webster] 1. Of or pertaining to a velum; esp. (Anat.) of or pertaining to the soft palate. [1913 Webster] 2. (Phon.) Having the place of articulation on the soft palate; guttural; as, the velar consonants, such as… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • velar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: velar velando velado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. velo velas vela velamos veláis velan velaba… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • velar — para que velava para que nada faltasse. velar por a mãe vela pelos filhos …   Dicionario dos verbos portugueses

  • velar — (adj.) 1726, from L. velaris, from velum sail, curtain (see VEIL (Cf. veil)). Originally an architect s term for a type of cupola; phonetics sense is from 1876, on notion of pertaining to the velum, the anatomist s name for the soft palate (velum …   Etymology dictionary

  • velar — [vē′lər] adj. [L velaris, belonging to a veil or curtain < velum, a VEIL] 1. of a velum; esp., of the soft palate 2. Phonet. articulated with the back of the tongue touching or near the soft palate, as (k) followed by a back vowel as in cup n …   English World dictionary

  • vèlār — m 〈G velára〉 fon. stražnjonepčani suglasnik, suglasnik koji se artikulira u zoni mekog nepca (»k«, »g«, »h«); stražnjonepčanik, mekonepčanik, jedrenik …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • velar — v. tr. 1. Cobrir com véu. 2. Tapar com alguma coisa a modo de véu. 3. Não deixar ver, interceptar. 4.  [Pintura] Cobrir com cor leve para deixar transparecer a tinta inferior. 5. Vigiar, estar de vigia a, estar de guarda a (durante as horas… …   Dicionário da Língua Portuguesa

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”