variometru

VARIOMÉTRU, variometre, s.n. 1. (elt.) Dispozitiv cu inductanţă variabilă care serveşte la reglarea fină a inductanţei unui circuit. 2. Instrument care măsoară viteza de urcare şi de coborâre a unui aparat de zbor. [pr.: -ri-o-] – Din fr. variomètre.

Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX '98



variométru s. n. (sil. -ri-o-, -tru), art. variométrul; pl. variométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VARIOMÉTR//U variometrue n. tehn. 1) Aparat pentru măsurarea variaţiilor câmpului magnetic al pământului. variometru vertical. variometru orizontal. 2) Instrument pentru măsurarea schimbării de altitudine a avioanelor în zbor. 3) Aparat pentru schimbarea lentă a inductivităţii. [Sil. -ri-o-me-tru] /<fr. variométre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



VARIOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea variaţiilor câmpului magnetic pământesc. 2. Instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ♦ Aparat pentru măsurarea vitezei verticale a avioanelor. 3. Aparat care produce o inductivitate variabilă. [< fr. variomètre].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



VARIOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea variaţiilor câmpului magnetic pământesc. 2. instrument pentru măsurarea modificărilor presiunii atmosferice. ♢ aparat pentru măsurarea vitezei pe verticală a avioanelor. 3. dispozitiv pentru reglarea fină a inductanţei unui circuit. (< fr. variomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN