- vană
- VÁNĂ, vane, s.f. 1. Vas mare (de tablă, de lemn, de faianţă etc.) pentru îmbăiat sau (rar) pentru spălat rufe; cadă. 2. Dispozitiv montat pe traseul ori la capătul unei conducte, care serveşte la deschiderea, la întreruperea sau la reglarea circulaţiei unui fluid. – Din germ. Wanne.Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX '98VÁNĂ s. 1. baie, cadă, (înv. şi pop.) scăldătoare, (înv. şi reg.) scăldătură, (Mold., Bucov. şi Transilv.) feredeu, (Transilv., Ban. şi Mold.) scaldă, (prin Transilv.) şiroadă. (A intrat în vană să se îmbăieze.) 2. (TEHN.) sertar. (vană pentru reglarea circulaţiei unui fluid.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimevánă s. f., g.-d. art. vánei; pl. váneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVÁN//Ă vanăe f. 1) vas special (adânc şi lung) în care se face baie; cadă pentru baie. 2) tehn. Element al unor robinete cu ajutorul căruia se deschide sau se întrerupe circulaţia apei. [G.-D. vanei] /<germ. WanneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVÁNĂ s. f. 1. vas mare, cadă pentru îmbăiat sau pentru spălat rufe. 2. dispozitiv de deschidere, închidere sau reglare a debitului unui lichid dintr-o conductă. (< germ. Wanne)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.