bobovnic

bobóvnic, s.m. (reg.) plantă erbacee, cu flori albastre, cu fructul o capsulă rotundă.

Trimis de blaurb, 24.03.2006. Sursa: DAR



bobóvnic (-ci), s.m. – Varietate de năsturea, Veronica Beccabunga. – var. babornic, babolnic, bobîlnic, bribornic etc. sl. bobovnikŭ (DAR).

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER