usturoia

USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuţi cu usturoi. – Din usturoi.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



usturoiá vb., ind. prez. 1 sg. usturoiéz, 3 sg. şi pl. usturoiáză, 1 pl. usturoiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. usturoiéze; ger. usturoínd; part. usturoiát

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A USTUROI//Á usturoiaéz tranz. (mâncăruri, alimente) A pregăti cu (mult) usturoi (pentru a da un gust picant); a drege cu usturoi. /Din usturoi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX