- usca
- USCÁ, usúc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A scoate sau a-şi pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc.; a (se) zbici, a (se) zvânta. ♦ expr. (refl.) A i se usca gura (sau gâtul) ori a se usca de sete = a avea o senzaţie puternică de sete. (absol.) Bea de usucă = bea foarte mult. ♦ refl. (Despre ochi) A înceta să mai plângă; (despre lacrimi) a înceta să mai curgă. 2. tranz. A deshidrata legume, fructe, peşte pentru a le putea conserva. 3. refl. şi tranz. A-şi pierde sau a face să-şi piardă vlaga, a slăbi sau a face să devină slab, palid; p. ext. a (se) chinui, a (se) consuma. ♦ refl. (Despre organe sau părţi ale corpului) A se atrofia. 4. refl. (Despre plante, frunze, flori) A-şi pierde seva; a se veşteji, a se ofili. 5. tranz. fig. (fam.) A stoarce pe cineva de bani; a ruina, a sărăci. 6. refl. fig. (fam.) A suferi lipsuri, privaţiuni, a duce o viaţă grea. – lat. exsucare.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) usca ≠ a (se) jilăvi, a (se) umeziTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA usca ≠ a uda, a umeziTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeUSCÁ vb. 1. a se zbici, a se zvânta, (înv. şi reg.) a se prăji. (Rufele s-au usca.) 2. v. deshidrata. 3. v. ofili. 4. a se împietri, a se întări, a se învârtosa. (Pâinea veche s-a usca.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeUSCÁ vb. v. atrofia, calici, degenera, ruina, sărăci, scăpăta, seca.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeuscá vb., ind. prez. 1 sg. usúc, 2 sg. usúci, 3 sg. şi pl. usúcă, 1 pl. uscăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. usúceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA USCÁ usúc tranz. A face să se usuce; a seca; a asana. ♢ Bea de usucă face abuz de băuturi alcoolice. /<lat. exsucareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE USCÁ mă usúc intranz. 1) A rămâne fără apă sau umezeală. Pământul se usucă. Rufele s-au uscat. ♢ A i usca cuiva ochii (sau lacrimile) a nu mai plânge. A i usca cuiva gura (sau limba, gâtul) a avea o senzaţie puternică de sete. 2) (despre vegetaţie) A-şi pierde cu totul seva (de secetă, de frig etc.); a pieri. Iarba s-a uscat. 3) (despre fiinţe) A slăbi tare (din cauza unei suferinţe fizice sau morale). usca de jale. usca de durere. 4) (despre ţesuturi sau organe) A suferi o atrofie; a se degrada fizic; a se atrofia; a seca. /<lat. exsucareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
