- ursire
- URSÍRE, ursiri, s.f. Faptul de a ursi. – v. ursi.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ursíre s. f., g.-d. art. ursírii; pl. ursíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
ursire
Look at other dictionaries:
ursi — URSÍ, ursesc, vb. IV. tranz. (În credinţele şi basmele populare) A hotărî dinainte soarta unei fiinţe sau a unui lucru; a meni, a predestina. ♦ A face cuiva farmece, vrăji. – Din ngr. oríso (viit. lui orízo). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
