- urdoare
- URDOÁRE, urdori, s.f. (pop.) Secreţie gălbuie care se depune pe marginea pleoapelor (mai ales în timpul somnului); puchină. – lat. *horridor, -oris (= horridus).Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX '98URDOÁRE s. (Mold.) puchi, puchină. (Are urdoare la ochi.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeurdoáre s. f., g.-d. art. urdórii; pl. urdóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficURD//OÁRE urdoareóri f. pop. Secreţie densă şi vâscoasă, gălbuie, care se scurge din ochi şi se depune în colţul pleoapelor. /<lat. horridor, urdoareorisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXurdoáre (-óri), s.f. – Secreţie depusă pe marginea pleoapelor, puchin. Origine incertă. Pare a fi lat. odōrem cu r propagat ca în calabr. orduri, "miros"; sensul primitiv de putoare, s-ar fi confundat cu cel de "murdărie". După Puşcariu, Conv. lit., XXXIX, 303 (cf. Puşcariu 1828; Tiktin; REW 4187), dintr-un lat. *horrĭdōrem, der. puţin convingător (fr. ordure, it. ordura nu pot reprezenta aceeaşi formă). Chiar după Puşcariu, Dacor., V, 410, de la un lat. *udor, puţin clar. Legătura cu urdina "a avea diaree" (Cihac, II, 440) nu este posibilă. – Der. urduros, adj. (puchinos).Trimis de blaurb, 19.04.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.