- urbariu
- URBÁRIU, urbarii, s.n. (înv.) Registru oficial în care erau trecute proprietăţile funciare; carte funciară. – Din germ. Urbarium.Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX '98URBÁRIU s. v. cadastru, carte funciară, carte funduară.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeurbáriu s. n. [-riu pron, -riu], art. urbáriul; pl. urbárii, art. urbáriile (sil. ri-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.