- uniform
- UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s.f. 1. adj. (Adesea adverbial) Care are permanent şi pe toată întinderea sau durata aceeaşi formă, aceeaşi înfăţişare, aceeaşi intensitate, aceeaşi viteză, aceeaşi desfăşurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variaţii. 2. s.f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model şi purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituţii (armată, şcoală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX '98Uniform ≠ neuniform, variat, variabilTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeUNIFÓRM adj. 1. v. constant. 2. v. regulat. 3. v. monoton. 4. v. inexpresiv.Trimis de siveco, 18.10.2007. Sursa: Sinonimeunifórm adj. m., pl. unifórmi; f. sg. unifórmă, pl. unifórmeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficUNIFÓRM uniformă (uniformi, uniforme) 1) Care are mereu aceeaşi formă; cu caracteristici sau particularităţi identice, constante. Viaţă uniformă. 2) Care este constant în timp şi spaţiu; lipsit de variaţii. Viteză uniformă. /<fr. uniforme, lat. uniformis, uniformeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXUNIFÓRM, -Ă adj. Care are permanent aceeaşi formă, aceeaşi înfăţişare. ♦ (Despre mişcare) Care nu are variaţii de nici un fel; constant. [< fr. uniforme, cf. lat. uniformis < unus – unul, forma – formă].Trimis de LauraGellner, 24.06.2007. Sursa: DNUNIFÓRM, -Ă I. adj. care are permanent şi pe toată întinderea aceeaşi formă, înfăţişare. ♢ (şi adv.) (în mod) constant. II. s. f. îmbrăcăminte-tip menită să distingă pe membrii anumitor instituţii (elevi, militari etc.). (< fr. uniforme, lat. uniformis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.