unificare

unificare
UNIFICÁRE, unificări, s.f. Acţiunea de a unifica şi rezultatul ei. – v. unifica.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

UNIFICÁRE s. reunire, unire. (unificare tuturor provinciilor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

unificáre s. f., g.-d. art. unificării; pl. unificări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

UNIFICÁRE s.f. Acţiunea de a (se) unifica şi rezultatul ei; întregire; unire. [< unifica].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • unificare — [dal lat. tardo unificare, comp. di unus uno e ficare ] (io unìfico, tu unìfichi, ecc.). ■ v. tr. 1. [ridurre più cose o parti a un tutto unico e omogeneo] ▶◀ e ◀▶ [➨ uniformare (1. b)]. 2. (industr.) [ridurre a un tipo unico la produzione… …   Enciclopedia Italiana

  • unificare — u·ni·fi·cà·re v.tr. (io unìfico) 1. AU riunire cose o parti diverse in un insieme omogeneo; ridurre a unità: unificare i paesi europei Sinonimi: accorpare, centralizzare, fondere, riunire, unire. Contrari: bipartire, dividere, frammentare,… …   Dizionario italiano

  • unificare — {{hw}}{{unificare}}{{/hw}}A v. tr.  (io unifico , tu unifichi ) 1 Ridurre a unità, fondere due o più elementi in un solo organico insieme: unificare l Europa; unificare le leggi. 2 Standardizzare prodotti industriali, nomenclature, unità di… …   Enciclopedia di italiano

  • unificare — A v. tr. 1. fondere, unire, aggregare, accorpare □ centralizzare CONTR. dividere, distinguere, separare, suddividere, frantumare, frazionare, lottizzare, ripartire, scaglionare, decentralizzare 2. standardizzare, uniformare, rendere uguale,… …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • unifier — [ ynifje ] v. tr. <conjug. : 7> • unifaiz p. p. 1380; repris XIXe; lat. médiév. unificare 1 ♦ Faire de (plusieurs éléments) une seule et même chose; rendre unique, faire l unité de. ⇒ unir. Unifier des régions (en un seul pays), des classes …   Encyclopédie Universelle

  • unifica — UNIFICÁ, unífic, vb. I. tranz. 1. A face un întreg din mai multe părţi; a realiza o unitate; a uni3. 2. A cuprinde într un sistem unic; a face să fie unitar. A unifica ortografia. – Din fr. unifier, it., lat. unificare. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • unificar — Se conjuga como: sacar Infinitivo: Gerundio: Participio: unificar unificando unificado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. unifico unificas unifica unificamos… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • unifizieren — gegeneinander abgleichen; zuordnen; gleichsetzen * * * uni|fi|zie|ren 〈V. tr.; hat〉 vereinigen, vereinheitlichen [<spätlat. unificare <lat. unus „ein“ + facere „machen“] * * * uni|fi|zie|ren <sw. V.; hat [spätlat. unificare] (bes.… …   Universal-Lexikon

  • unifier — (u ni fi é), j unifiais, nous unifiions, vous unifiiez ; que j unifie, que nous unifiions, que vous unifiiez, v. a. Faire un tout de plusieurs choses. HISTORIQUE    XIVe s. •   Unificare, unifier, faire un, unir, DU CANGE unificare..    XVIe s.… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • accorpare — ac·cor·pà·re v.tr. (io accòrpo) CO 1. nel linguaggio burocratico, riunire in un unica struttura per migliorare l efficienza: accorpare enti, uffici, aziende 2. estens., riunire, unificare: accorpare due paragrafi in un unico capitolo, accorpare… …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”