- bleumarin
- BLEUMARÍN adj. invar., s.n. Albastru-închis. [pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98BLEUMARIN [pr.: blömarín] adj. invar. Care este de culoare albastru-închisă. [art. bleumarinul] /<fr. bleumarineTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBLEUMARÍN adj.invar. Albastru-închis. [pron. blömarin. / < fr. bleu (à la) marine].Trimis de LauraGellner, 25.01.2008. Sursa: DNBLEUMARÍN adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-închis. (< fr. bleu /à la/ marine)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.