- tăvălitură
- TĂVĂLITÚRĂ, tăvălituri, s.f. Loc cu iarba, florile sau cerealele culcate la pământ (unde s-a tăvălit un om sau un animal). – Tăvăli + suf. -tură.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98tăvălitúră s. f., g.-d. ar. tăvălitúrii; pl. tăvălitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTĂVĂLITÚR//Ă tăvăliturăi f. Loc cu iarbă culcată la pământ, unde s-a tăvălit cineva. /a (se) tăvăli + suf. tăvăliturăturăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.