tăgadnic

TĂGÁDNIC, TĂGÁDNICĂ, tăgadnici, tăgádnice, adj. (înv.) Care tăgăduieşte; mincinos. – Tăgadă + suf. -nic.

Trimis de pan111, 14.11.2008. Sursa: DER



TĂGÁDNIC, -Ă, tăgadnici, -ce, adj. (înv.) Care tăgăduieşte; mincinos. – Tăgadă + suf. -nic.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tăgádnic adj. m., pl. tăgádnici; f. sg. tăgádnică, pl. tăgádnice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic