târşâitură

târşâitură
TÂRŞÂITÚRĂ, târşâituri, s.f. Târşâit1. [pr.: -şâ-i-.var.: (reg.) târşâitúră s.f.] – Târşâi + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TÂRŞÂITÚRĂ s. v. târşâit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

târşâitúră s. f., g.-d. art. târşâitúrii; pl. târşâitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • târşâit — TÂRŞÂÍT1 s.n. Faptul de a (se) târşâi; zgomot produs de ceva care se târşâie sau este târşâit; târşâială, târşâitură. [var.: (reg.) târşiít s.n.] – v. târşâi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TÂRŞÂÍT2, Ă, târşâiţi, te, adj.… …   Dicționar Român

  • târşiitură — TÂRŞIITÚRĂ s.f. v. târşâitură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”