- târgui
- TÂRGUÍ, târguiesc, vb. IV. 1. tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înţelegere. [prez. ind. şi: tấrgui] – Din sl. trŭgovati.Trimis de LauraGellner, 25.06.2004. Sursa: DEX '98TÂRGUÍ vb. 1. v. cumpăra. 2. v. tocmi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeTÂRGUÍ vb. v. conveni, înţelege, învoi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetârguí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. târguiésc, imperf. 3 sg. târguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. târguiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TÂRGU//Í târguiiésc tranz. (mărfuri) A cumpăra (din târg) la un preţ convenabil. /<sl. trugovatiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE TÂRGU//Í mă târguiiésc intranz. 1) A discuta pentru a conveni asupra preţului prin concesii reciproce. 2) A discuta în contradictoriu, încercând să ajungă la o înţelegere. /<sl. trugovatiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.