- blanşiruire
- BLANŞIRUÍRE s.f. Operaţie de curăţire a dosului pieilor tăbăcite. – cf. fr. blanchir, germ. Blanschieren.Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98blanşiruíre s. f., g.-d. art. blanşiruíriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBLANŞIRUÍRE f. Proces tehnologic constând în curăţarea de resturi de carne a pieilor tăbăcite pentru a le conferi un aspect plăcut. /<fr. blanchirTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.