- tulpan
- TULPÁN, tulpane, s.n. 1. Pânză (de bumbac, de lână, de mătase) cu ţesătura foarte subţire şi străvezie; muselină. 2. Basma în trei colţuri, cu care femeile (de la ţară) îşi acoperă capul. – Din ngr. tulpáni.Trimis de laura_tache, 19.10.2008. Sursa: DEX '98TULPÁN s. v. basma.Trimis de siveco, 19.10.2008. Sursa: SinonimeTULPÁN s. v. muselină.Trimis de siveco, 19.10.2008. Sursa: Sinonimetulpán s. n., pl. tulpáneTrimis de siveco, 19.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficTULPÁN tulpane n. 1) Ţesătură fină şi transparentă; muselină. 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. 3) Basma în trei colţuri. /<ngr. tulpániTrimis de siveco, 19.10.2008. Sursa: NODEXTULPÁN1 s.m. v. tulipan.Trimis de gall, 19.10.2008. Sursa: DLRMtulpán (-ne), s.n. – 1. Muselină, pînză subţire. – 2. Basma. – var. trupan, trupai. Mr. dulben. tc. (per.) tülbent, dülbent (Şeineanu, II, 866; Ronzevalle 68), cf. ngr. τουλπάνι, alb. düljben, bg. djulben, sb. dulbent. Este dubletul lui tulbent, s.n. (Trans., voal de mireasă), din sb. tulbenta; şi al lui tulipan, s.m. (lalea), din acelaşi cuvînt tc., prin intermediul it. tulipano, germ. Tulipan(e), cf. sb., cr., ceh., pol., rut. tulipan, mag. tulipán (Gáldi, Dict., 165); al lui tulipă, s.f. (lalea; abajur de sticlă pentru becuri electrice), din fr. tulipe; şi al lui turban, s.n., din fr. turban. Numele de turban se explică prin materialul său, cel de tulipan prin forma sa.Trimis de blaurb, 07.04.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.