- trombon
- TROMBÓN, tromboane, s.n. 1. Instrument muzical de suflat făcut din alamă, mai mare decât trompeta, cu timbrul mai aspru şi mai puternic decât aceasta. 2. (fam. şi peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 3. (Fam,; la pl.) Minciuni; păcăleli, exagerări. – Din fr. trombone.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TROMBÓN s. v. gură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetrombón (instrumentist) s. m., pl. trombóniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictrombón (instrument) s. n., pl. tromboáneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTROMB//ÓN trombonoáne n. Instrument muzical de suflat, asemănător cu trompeta, dar mai mare decât aceasta, care emite sunete puternice, de înălţimi diferite. /<fr. trombonTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTROMBÓN s.n. Instrument muzical de suflat, din alamă, mult mai mare decât trompeta. [< fr., engl. trombone].Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DNTROMBÓN s. n. 1. instrument muzical de suflat, dintr-un tub conic de alamă, în U, care produce sunete de înălţimi diverse prin modificarea lungimii coloanei de aer cu ajutorul unei culise sau al unui sistem de ventile. 2. (fam.; pl.) minciuni; păcăleli. (< fr. tromboane)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.