- troleu
- TROLÉU, trolee, s.n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracţiune electrică şi care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr (impropriu).) Troleibuz. – Din fr. trolley.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TROLÉU s. v. troleibuz.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetroléu (electr.) s. n., art. troléul; pl. troléeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTROLÉ//U troleue n. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracţiune electrică, pentru realizarea contactului alunecător cu conducta aeriană. /<fr., engl. trolleyTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTROLÉU s.n. Priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracţiune electrică. [pl. -ee, -euri. / < engl., fr. trolley].Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DNTROLÉU s. n. priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracţiune electrică. (< fr. trolley)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNtroléu (-uri), s.n. – 1. Dispozitiv, cablu pentru luarea energiei electrice de la conductă aeriană; troleibuz. – 2. (arg.) Penis. fr. (engl.) trolley.Trimis de blaurb, 03.04.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.